Cod produs: Omilii la Psalmi
Disponibilitate: Stoc limitat

Omilii la Psalmi

   
      0 review-uri      
68 LEI
 

Operă de maturitate, Omiliile la Psalmi ale Sfântului Ioan Gură de Aur reprezintă una dintre cele mai considerabile scrieri hrisostomice. Dacă s-ar fi păstrat integral ar fi cuprins mai multe tomuri. Cele șaizeci de omilii păstrate alcătuiesc însă un volum de mari dimensiuni. Sfântul Fotie cel Mare (cca 820-897) le menționează în Bibliotheca sa și le compară cu Omiliile la Facere: „Discursul său este, ca întotdeauna, remarcabil prin claritate, prin puritate, prin...

mai mult  +

Operă de maturitate, Omiliile la Psalmi ale Sfântului Ioan Gură de Aur reprezintă una dintre cele mai considerabile scrieri hrisostomice. Dacă s-ar fi păstrat integral ar fi cuprins mai multe tomuri. Cele șaizeci de omilii păstrate alcătuiesc însă un volum de mari dimensiuni. Sfântul Fotie cel Mare (cca 820-897) le menționează în Bibliotheca sa și le compară cu Omiliile la Facere: „Discursul său este, ca întotdeauna, remarcabil prin claritate, prin puritate, prin strălucire și bogăție și, mai ales, prin mulțimea maximelor și exemplelor de care Sfântul Ioan Gură de Aur se folosește adesea… Caracterul general al tuturor operelor marelui învățător este un amestec de limpezime, distincție și elevație și dulceață, dar în Omiliile la Psalmi stilul său îmbracă podoabe mai strălucitoare, la care se adaugă abundența exemplelor, bogăția ideilor și, atunci când e necesar, vehemența discursului. Pentru a spune pe scurt, totul, discursul, împărțirea, metoda, alegerea ideilor și toate celelalte calități se îmbină în cel mai înalt grad în aceste comentarii”. În privința titlului lucrării, Sfântul Fotie face sugestia ca titlul Logoi, prezent în manuscrise, să fie înlocuit cu cel de Homiliai. De asemenea, tot el le aplică titlul Hermeneiai, Tâlcuiri. Opera se deschide cu Omilia la Psalmul 3, deși, după conținut și structură, omilia nu pare să facă parte din aceeași serie, după cum nici Psalmul 41. Psalmii 1 și 2 lipsesc în totalitate și nu știm dacă ei lipseau și pe vremea Sfântului Fotie, care menționează celelalte lacune, dar pe cea a Psalmilor 1 și 2 o trece sub tăcere. E posibil ca aceștia să fi existat încă pe vremea lui Fotie. Seria se continuă cu nouă psalmi până la Psalmul 12, după care urmează o lacună mare până la Psalmul 43. (Psalmul 41 nu pare a face parte din aceeași serie, fiind o tâlcuire doar la primele versete ale psalmului). Urmează încă șapte tâlcuiri până la 49. După acestea iarăși lipsesc 58 de psalmi până la Psalmul 108. De la Psalmul 108 până la sfârșit seria este completă, fără Psalmul 118, cel mai lung. Putem degaja mai multe serii astfel: 3-12; 41; 43-49; 108-117; 119-150. Și aceasta pare a indica faptul că Sfântul Ioan Gură de Aur a scris tâlcuiri la întreaga Psaltire, altfel nu am avea aceste serii unitare și consecutive, ci doar psalmi disparați. Dar în textul psalmilor păstrați se face aluzie atât la psalmii care lipsesc, cât și la ordinea lor, la faptul că au fost tratați în ordinea Psaltirii. Multele aluzii la psalmii precedenți par să întărească faptul că au fost compuși în serie unitară . Or, o operă de asemenea dimensiuni cerea timp și mult răgaz, deci în nici un caz această operă nu a fost compusă în Constantinopol, unde îndatoririle arhierești nu i-ar fi îngăduit un astfel de răgaz. În mod cert, aceste tâlcuiri au fost compuse în Antiohia înainte de a fi uns preot în 386. Bernard de Montfaucon susține această părere. Rondeau însă și mulți alții împreună cu el datează opera după hirotonirea sfântului ca preot și înainte de mutarea lui la Constantinopol în 398 .

mai puțin  -